luni, 14 martie 2011

Am avut un vis...


M-am trezit pe un camp plin cu flori…Eram inconjurata de culoare…De parca m-am intalnit cu toate primaverile din viata si din sufletul meu.
E un sentiment atat de placut sa fii inconjurat de frumusete !De frumusetea pura,emanata de natura,de aerul curat,de mirosul pamantului,al ploii….
Departe de frumusetea pe care aveam impresia ca o cunosc,am inteles un lucru esential.
Am inteles ca nu stiu nimic.
Am inteles ca m-am uitat in ochii unui om fara sa vad dincolo de culoare.Fara sa-I citesc fericirea,dezamagirea,indoiala,speranta.Si cat de rau imi pare!Poate ca in acea ultima privire era un strigat disperat,pe care sufletul meu nu l-a putut auzi.
Am inteles ca am privit multe flori,dar nu le-am simtit niciodata esenta.N-am putut simti niciodata ce se ascunde in spatele unei flori daruite…N-am stiut ca toate lucrurile,toate gesturile au o semnificatie.Si prin ignoranta mea,poate am ranit oameni..Oameni care au crezut mai mult decat mine in puterea mea de intelegere.
Am privit multe chipuri care mi s-au parut frumoase.Care poate altora nu li s-au parut la fel.Si cea mai mare greseala a mea a fost ca nu m-am intrebat de ce doar pentru mine au fost speciale.N-am vrut sa caut motive,sa-mi cunosc sufletul…
Am fugit de oameni de multe ori.I-am judecat.Le-am judecat alegerile,faptele,vorbele.Dar nu am incercat niciodata sa ii inteleg.Poate toate alegerile lor erau doar un strigat de ajutor.Pe care eu am refuzat sa-l ofer.Din ignoranta….
Am lasat oamenii sa ma iubeasca.Chiar daca eu stiam ca nu i-as fi putut iubi niciodata.Pentru ca e frumos sa te simti centrul universului CUIVA.Sa primesti fara sa oferi nimic in schimb.
N-am vrut sa cred ca oamenii imi pot oferi ceea ce eu am nevoie.N-am vrut sa am incredere de teama suferintei…Dar si suferinta are rolul ei.
Lacrimile ne elibereaza,ne deschid noi orizonturi.
Cel mai urat sentiment este atunci cand simti nevoia sa plangi,dar iti lipseste motivul.Incerci sa iti dai seama ce ti se intampla,dar nu reusesti.
Uiti ca ai avut atatea motive si le-ai ignorat.Sufletul tau e plin de amintiri care au nevoie sa fie eliberate.Iar tu nu realizezi ca te sufoca…Trebuie sa le dai drumul…
Dar tu esti prea mandru sa accepti asta.
Pana intr-o zi cand realizezi ca…Nu stii nimic.
N-ai trait nimic.Ai fost superficial.
Nici macar nu ai incercat sa-ti imaginezi ca poate exista un intreg camp cu flori care-ti infatiseaza toate culorile….Care te asteapta sa te bucuri de mirosul lor…
Nu ti-ai dat seama ca inca mai poti avea vise..


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu